vineri, 30 decembrie 2011

2011-2012

Peste 200 de postări, am fost la peste 150 de evenimente, v-am arătat aproape 1000 de imagini, toate marca rusdanyel. Pe unii v-am supărat şi pentru acest lucru îmi cer iertare. De la unii am avut de învăţat, de la alţii mai puţin. Dar de la fiecare în parte cu care am interacţionat, am invăţat câte ceva. Cum să fiu sau cum să nu fiu. Vă mulțumesc!

Am cunoscut oameni noi, iar pe unii mi i-am facut prieteni. Şi de acest lucru mă bucur cel mai mult. Dar nu am uitat nici de cei vechi. Unii m-aţi tras de urechi atunci când am greşit şi vă mulţumesc pentru acest lucru. Altfel, probabil aş fi continuat în aroganţa mea, uitând de ceilalţi din jur.

În 2011 am pierdut bunici, am pierdut oameni dragi, de la care am învăţat multe, oameni de la care am redescoperit plăcerea de a citi. 

Sper ca în anul care vine voi schimba faţa acestui blog, în 2012 vreau să critic mai puţin. De fapt, vreau să scriu mai puţin şi să fiu înţeles mai bine.
  
Nu vă urez un an mai bun. Nu are rost. Vreau sa fiţi voi mai buni în Noul An! Şi vorba lui Octavian Paler: „Adăugaţi viaţă anilor, nu ani vieţii!

Ninge la Cluj!

Ora 23:58, Cluj-Marasti.

sâmbătă, 24 decembrie 2011

Hristos se naste, Mariti-l!

Aş fi vrut să scriu un articol ceva mai elaborat, respectând toate normele metodologiei ştiinţifice, dar nu am avut suficient timp pentru că inclusiv eu am căzut în capcana unui Crăciun mai mult legat de Kaufland şi Real, decât de Naşterea Mântuitorului. Refuzăm să mai spunem adevărul de cele mai multe ori pentru a nu-i supăra pe cei din jurul nostru, uitând că adevărul ar trebui să ne fie mai aproape decât părerile celorlalţi. Sărbătorim Crăciunul, dar fără să ştim în esenţă pe Cine sărbătorim cu adevarat, iar uneori de prea mult colindat uităm despre Cine colindăm!
Se aşterne fânul în iesle pentru o naştere care va fi din nou aproape neobservată. Suntem cu privirea în monitor şi în magazine şi nu mai avem timp să mergem la fereastră să vedem steaua conducându-i pe magi... Hristos S-a Născut!

miercuri, 21 decembrie 2011

Anul trecut pe vremea asta...

...ma plimbam prin Vatra Dornei. Ce vremuri...







Despre colindul la romani!

Astă seară, marţi, 20 decembrie, fost-am la un concert de colinde (din intamplare) la Auditorium Maximum, susţinut de Corul Psalmodia şi Mădălina Ghiran. Destul de subţirel concertul, sonorizarea a lăsat de dorit, la un moment dat chiar a bubuit toata staţia aia de acolo. Dar, asta îi altă problemă. Ce vreau să zic e faptul că m-a contrariat o chestiune. Şi anume, că domnisoara asta cânta ceva de genul: Colindăm, Colindăm iarna...Cu colinde româneşti. Doar că, după vreo 2-3 minute, a dat-o cu colindu` în engleză. Păi ori îi cu colinde româneşti, ori cu Jingle Bells... De mult vroiam să scriu un articol pe tema asta: de fapt, noi ce colindăm? Săptămâna trecută în timp ce veneam de la alergatu` de sâmbăta, ascultam în maşină Radio Renaşterea. Şi nu mare mi-a fost mirarea să aud alte versuri de colindă, care sunau cam aşa: „Dă-ne drumu’ gazdă-n casă/ C-afară plouă de varsă/ Şi ne pică picurele,/ De pe garduri de nuiele./ Gazdă dacă nu ne crezi /Ieşi afară de ne vezi!/ Gazdă dacă ieşi afară/ Nu ieşi cu mâna goală/ Să ieşi cu cârnaţi în poală/ Şi cu vinu subţioară.” No`, staţi că m-am pierdut. Ce anume să facă gazda? Să iasă cu...?  Cu ce? Aaa...cu cârnaţu` în poală? Încă un exemplu vă mai dau şi am terminat. Eu ştiam că despre cu totul altceva ar trebui să fie colindele. Nu de cârnaţi şi din astea. O altă colindă, de data aceasta mai cunoscută, sună în felul urmator: „Colindăm Doamne colinzi/ 2 mere 2 pere să te joci în Rai cu ele/ Colindăm Doamne colinzi”. Cred că exemplul e destul de edificator şi nu mai are nevoie de alte comentarii. Vreţi să mai facem un rezumat să vedem despre ce colindăm? Cârnaţi, mere, pere? Eu cred că avem o mare problemă!